Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni | |
Sediul central CEC | |
Localitate | Bucureşti |
---|---|
Arhitect | Paul Gottereau |
Beneficiar | Statul Român |
Data finalizării | 1900 |
Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni (denumit iniţial Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni), Sediul central CEC, este o clădire din Bucureşti, situată vizavi de Muzeul Naţional de Istorie pe locul unde altădată se afla mânăstirea "Sfântul Ioan cel Mare", înzestrată cu un han. Datând din secolul al XVI-lea, aşezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702 - 1703 pentru ca, apoi degradându-se să fie demolate în anul 1875.
Descriere[]
Palatul, construit în stil eclectic, se termină cu o cupolă de sticlă și metal. Intrarea este încununată de un fronton în semicerc sprijinit de câte o pereche de coloane de stil compozit. Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist. O cupolă mult mai mare acoperă holul central al edificiului, în care funcționează diferite ghișee ale instituției. Decorația judicioasă a fațadelor, echilibrul volumelor care îl compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectură a orașului.
CEC-ul ca instițutie a fost înființat în anul 1864 printr-o lege inițiată de către Alexandru Ioan Cuza. La inceput a funcționat în diverse imobile, după care în anul 1875 s-a început construirea unui sediu propriu. Pe locul în care se află azi CEC-ul se găsea atunci biserica Sfântul Ioan cel Mare, care a fost demolată pentru a face loc primei construcții. CEC-ul se dezvoltă rapid, astfel încât vechiul sediu devine neîncăpător. Se hotărăște demolarea lui și pe același loc s-a început construcția actualului sediu, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Începutul lucrărilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897. Printre participanți se număra familia regală, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC și arhitectul Paul Gottereau. Construcția a fost terminată în anul 1900 și de atunci CEC-ul a funcționat în această clădire fără a se face alte modificări notabile.
Mai multe informații se găsesc în aplicația „Palatul CEC”, care e disponibilă pe Google Play și App Store.