| Calea Victoriei | |
|
| |
| Localitate | Bucureşti |
|---|---|
| Sector | sector 1, sector 3, sector 5 |
| Denumire veche | Drumul Braşovului Podul Mogoşoaiei |
| Denumire nouă din | 8 Octombrie 1878 |
| Început | Piaţa Naţiunile Unite |
| Sfârşit | Piaţa Victoriei |
| Lungime | 2700 m |
|
Vezi Calea Victoriei la Yahoo! Maps | |
Calea Victoriei este una din cele mai importante artere situată în centru Bucureştiului. Se întinde din Piaţa Victoriei în Piaţa Naţiunile Unite şi are o lungime de 2.700 de metri.
Numele străzii
În 29 august 1878, în cinstea cuceririi independenţei, municipalitatea Bucureştiului a hotărât schimbarea denumirii unor străzi. Astfel, Podul Mogoşoaiei a devenit Calea Victoriei, Calea Craiovei - Calea Rahovei, Calea Tîrgoviştei - Calea Griviţei, Calea Belvedere (fostul Pod de Pământ) a devenit Calea Plevnei, porţiunea de la Cişmigiu spre Cotroceni - Bulevardul Independenţei, Calea Vergului - Calea Călăraşi, alte străzi au fost denumite Calea Dorobanţilor, Smârdan, Walter Mărăcineanu, Dumitru Lemnea.
Clădiri
- Palatul CEC: Este situat vizavi de Muzeul Naţional de Istorie. Clădirea a fost ridicată în 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
- Palatul Cercului Militar Naţional: Clădirea Cercului Militar este situată vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construită în 1912, în stil neoclasic francez, după planurile arhitecţilor Dimitrie Maimarolu, Victor Ştefănescu şi Ernest Doneaud.
- Casa Capşa: Este situată în faţa Cercului Militar Naţional. Restaurant înfiinţat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitală.
- Palatul Telefoanelor: A fost construit în anul 1933, după planurile arhitecţilor americani Louis Weeks şi Walter Froy. A fost la acea dată cea mai înaltă clădire din Bucureşti (53 m).
- Palatul Senatului: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Iniţial a fost Consiliul de Miniştri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. În prezent, clădirea găzduieşte Ministerul Administraţiei şi Internelor.
- Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti: Este situată vizavi de Muzeul Naţional de Artă al României. Clădirea a fost construită în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I.
- Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”.
- Biserica Albă: A fost ctitorită de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu.
- Uniunea Scriitorilor: Fosta casă Monteoru, construită după planurile arhitectului Nicolae Cuţarida.
Muzee
- Muzeul Naţional de Istorie a României (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional.
- Muzeul Naţional de Artă al României (Palatul Regal): Este situat în Piaţa Revoluţiei. Palatul a fost construit după planurile arhitectului N.Nenciulescu şi inaugurat în anul 1937. Astăzi, Palatul adăposteşte Muzeul Naţional de Artă. Aici sînt expuse tablori pictate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, El Greco, Rembrandt, Rubens.
- Muzeul Colecţiilor de Artă (Palatul Romanit): Clădirea a fost ridicată în 1883 pe locul fostei case boiereşti Romanit, construită la începutul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminată şi amenajată de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a închiriat casa pentru a-şi instala Cancelaria Domnească. Din 1978 aici se află Muzeul Colecţiilor de Artă.
- Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Clădirea a fost construită după planurile arhitectului I.D. Berindei în stilul rococo, neoclasic francez şi art-nouveau în perioada 1898-1900. Faţada clădirii are o intrare monumentală străjuită de doi lei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, palatul a fost sediul preşedenţiei Consiliului de miniştri.
Biserici
- Biserica Zlătari: Este situată lângă Muzeul Naţional de Istorie. A fost zidită în 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn şi apoi rezidită în 1715 din grija spătarului Mihai Cantacuzino.
- Biserica Doamnei: Este situată la intersecţia Căii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorită în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua soţie a lui Şerban Cantacuzino.
- Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu.
- Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situată vizavi de Academia Română, construită la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Teatre
- Teatrul Odeon: Clădirea a fost ridicată pe locul unde a existat fosta casă a lui Costache Ghica.
- Teatrul Constantin Tănase
Monumente
- Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005.
- Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de către arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticlă şi adăposteşte buticuri, cafenele şi locuinţe.
Instituţii
- Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersecţia Căii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu şi este fosta casă a avocatului Dissescu. Clădirea a fost construită de arhitecţii Grigore Cerkez şi A.Clavel în stil eclectic
- Clădirile Academiei Române: Situate vizavi de Cazino Victoria. Clădirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitală, fosta casă boierească Cesianu. Academia are sediul în această clădire din 1890. Clădirea Bibliotecii Academiei a fost construită în 1936 după planurile arhitectului Duiliu Marcu şi este situată în spatele grădinii Academiei.
Hoteluri
- Grand Hôtel du Boulevard: Construcţia clădirii a început în anul 1865 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.
- Hotel Continental: Este situat la intersecţia Căii Victoria cu strada Ioan Câmpineanu. Clădirea a fost construită în 1886 după planurile arhitecţilor Emil Ritten Forster şi I.I.Rasnovanu în stilul Renaşterii germane.
- Hotel Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau.
- Hotel Novotel
Cazinouri
- Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Căii Victoria cu bulevardul Dacia şi este fostul sediu al legaţiei germane la Bucureşti.
- Casa Vernescu: Casa a fost ridicată în jurul anului 1820 de familia Lenş. În 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Clădirea a fost refăcută în întregime de arhitectul Ion Mincu.
Locuri dispărute
- Terasa Otetelişanu (astăzi Palatul Telefoanelor)
- Cafeneaua "Kübler" (astăzi restaurantul „Cina”)
- Cafeneaua "Fialkowski"
- Cafeneaua "High-Life" (situata intre hotelul Hilton si Fundatia Universitara Carol I)
- Clădirea fostului Teatru Naţional (astăzi hotelul Novotel)
- Biserica Sărindar (astăzi Cercul Militar Naţional)
- Biserica Sfântul Ioan (astăzi Casa de Economii şi Consemnaţiuni)
- Casa Prager (astăzi sediul Loteriei Naţionale)
În 2006 a fost lansat proiectul „Trasee culturale în Bucureşti” prin care se urmăreşte amenajarea unei zone culturale active a Căii Victoria. [1].